x ARTA ELENISTICĂ x

În perioada elenistică apar numeroase oraşe noi, ceea ce permite triumful arhitecturii civile în piatră. Aceleaşi principii de simetrie şi raţionalism guvernează urbanismul, dar preocuparea arhitecţilor rămâne adaptarea construcţiilor locului şi peisajelor. Din acest punct de vedere, teatrele construite sunt exemple magnifice.

Pretutindeni în oraş clădirile pentru practicarea sportului, cele administrative şi culturale, ca şi locuinţele private sunt construite din piatră. Cea mai frumoasă realizare a acestui urbanism elenistic este Acropola din Pergam. Arhitectura evoluează şi în ceea ce priveşte structura sa. Spre deosebire de rigoarea clasică, ea etalează gustul pentru ceremonii şi pentru fast. Elementele sunt deturnate de la valoarea arhitectonică pentru a satisface o preocupare tot mai mare pentru decor.

Sculptura elenistică pune în evidenţă o sensibilitate total diferită de spiritul clasic Deşi zeităţile şi temele eroice erau importante, arta şi-a orientat atenţia spre o nouă tendinţă expresionistă, preocupată atât de musculaturi exagerate cât şi de subiectele legate de luptă şi ipostaze teatrale.

Sculptorul elenist este preocupat să redea nu doar aspectul exterior al personajelor, ci şi să exprime lumea lor interioară, prin reprezentarea unor caracteristici fizice care să trădeze sentimente, gânduri şi atitudini. În realizarea portretelor, imperfecţiunile subiectului sunt cuprinse într-un efort de a imprima statuilor personalitate sau de a revela calităţile şi atitudinile subiectului.

<< Înapoi la perioade istorice